Adunarea generală a acţionarilor este organul de deliberare şi decizie al societăţii pe acţiuni. Cuprinzând pe toţi acţionarii, adunarea generală exprimă voinţa socială şi decide asupra tuturor problemelor date de lege în competenţa sa. Adunarea generală se ţine la sediul societăţii şi în locul indicat în convocare, afară de cazul când prin actul constitutiv s-a dispus altfel3 . Există trei categorii de adunări generale ale acţionarilor: ordinare, extraordinare şi speciale. Potrivit art. 110 alin. (1) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adunările generale sunt ordinare şi extraordinare, iar art. 116 recunoaşte în mod expres adunările generale speciale. Legea nr. 31/1990 stabileşte atribuţiile fiecăruia dintre adunările generale, precum şi condiţiile de cvorum şi majoritate pentru luarea deciziilor. Consiliul de administraţie, respectiv directoratul, convocă de îndată adunarea generală, la cererea acţionarilor reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în actul constitutiv se prevede astfel şi dacă cererea cuprinde dispoziţiile ce intră în atribuţiile adunării. Evident că administratorii nu vor demara procedurile de convocare, chiar şi în situaţia în care acţionarii reprezentând mai mult de 5% din capitalul social al societăţii solicită desfăşurarea unei adunări generale, dacă problemele pe care le consideră de discutat în cadrul adunării nu sunt de competenţa adunării generale.